Laptele matern este produs in mod natural de corp si implica o multime de aspecte care, calibrate intr-un mod armonios, desavarsesc acest lichid cu proprietati magice. Iata in ce mod apare laptele matern, cum influenteaza suptul acest proces si ce anume poate scadea productia de lapte.

Stadiile producerii laptelui
Sanii vor trece prin 4 stadii in procesul de producere a laptelui

• stadiul 1 incepe in al doilea trimestru de sarcina (lunile 4-6); hormonii care sunt eliberati transmit glandelor mamare sa inceapa producerea laptelui; veti remarca modificari fizice cum sunt sani sensibili, umflati si mameloane/areole inchise la culoare. De asemenea, micile protuberante de pe areola devin mai vizibile (sunt denumite tuberculi sau glande Montgomery); uleiul pe care il secreta lubrifiaza mameloanele si previne craparea, uscarea si infectiile de pe durata alaptarii, mirosul sau semanand cu cel al lichidului amniotic (bebelusul va fi atras instinctiv). In primele 24-48 ore dupa ce nasteti, sanii produc o mica cantitate de colostru (lichid gros ce reprezinta primul lapte fabricat de corp pentru copil; are multe proteine, minerale si putina grasime si zahar)
• stadiul 2 incepe la 3-5 zile dupa ce nasteti, cand apare laptele matur; in cazul mamelor care au mai nascut, laptele se instaleaza mai repede. Sanii se simt mai plini (tesutul glandular se dubleaza) deoarece creste cantitatea de lapte produsa. Dureaza 6-10 zile pentru a aparea laptele pe deplin; intarzierile se pot datora diabetului sau obezitatii, dar si cezarienei sau mameloanelor inversate
• stadiul 3 incepe cand bebelusul are aproape 9 zile si continua pana cand intrerupeti alaptarea, In acest timp trebuie sa indepartati regulat lapte din sani pentru a mentine constanta productia, fie prin alaptarea, fie prin exprimarea sa cu ajutorul unei pompe.
• stadiul 4 dureaza aproximativ 40 zile dupa ultima sedinta de alaptare. Productia de lapte va scadea treptat si va disparea.

Ce se intampla de fapt?

La nivel hormonal, dezvoltarea placentei din timpul sarcinii stimuleaza eliberarea de estrogen si progesteron care, la randul lor, stimuleaza sistemul biologic complex ce face posibila producerea laptelui. De asemenea, se dezvolta un tesut de sprijin, glande mamare si grasime protectoare care va ajuta in purtarea sarcinii; canalele galactofore, o retea de canale menite sa transporte lapte prin sani, apar inca de cand erati un embrion de 6 saptamani. Un alt aspect interesant de subliniat consta in faptul ca sistemul de canale galactofore se dezvolta complet uneori in timpul trimestrului secund de sarcina pentru a putea hrani copilul chiar daca se naste prematur).

Glandele mamare se dezvolta partial in timpul pubertatii, cand nivelul ridicat de estrogen le determina sa se mareasca si apoi din nou in timpul sarcinii, fiecare san ajungand sa fie chiar si cu pana la 750 g mai mare. Canalele galactofore mentionate sunt amplasate chiar in mijlocul celulelor de grasime si a tesutului glandular, iar hormonii sarcinii le determina si pe acestea sa creasca in numar si marime. Canalele galactofore se divid in niste canale mai mici si apoi intr-un grup de saci similari boabelor de strugure denumite alveole. Un grup de alveole se numeste lobul, iar un grup de lobule se numeste lob. Fiecare san contine 15-20 lobi si un singur canal galactofor pentru fiecare lob.

Stimulate de hormonul prolactina, alveolele preiau proteine, zaharuri si grasime din fluxul vostru sanguin, producand lapte. O retea de celule ce inconjoara alveolele actioneaza asupra glandelor si imping laptele in canalele mici si apoi in cele mai mari. Dupa ce expulzati placenta, nivelele de estrogen si progesteron scad subit, crescand nivelul de prolactina care transmite corpului sa produca mai mult lapte. Pe masura ce corpul se pregateste pentru lactatie, el pompeaza sange suplimentar in alveole, facand sanii mai fermi si mai plini. Inflamarea vaselor de sange, dar si a tesutului mamar, in combinatie cu laptele din abundenta, determina o angorjare/durere temporara la nivelul sanilor, insa alaptarea frecventa va ameliora disconfortul.

In primele zile de alaptare, bebelusul va primi, dupa cum am mentionat, colostru (usor de digerat, plin de imunoglobuline-anticorpi ce combat imbolnavirile). Acesta se poate sa fie prezent inca din ultimele saptamani sau chiar din al doilea trimestru de sarcina si este produs pe masura ce celulele din centrul alveolelor se dizolva si curg prin canalele galactofore in mamelon.

Cum ajunge laptele la bebelus?

Pentru ca laptele sa curga, trebuie eliberat din alveolele interne. Odata cu suptul mamelonului, bebelusul stimuleaza glanda pituitara sa elibereze oxitocina, dar si prolactina mentionate in sange; se intampla acest lucru si cand va ganditi la copil sau il auziti plangand. Cand laptele ajunge in san, oxitocina determina celulele din jurul alveolelor pline cu lapte sa se contracte si sa se stoarca (reflex de ejectie a laptelui). Lichidul este eliberat in canalele galactofore, iar cand bebelusul suge, combinatia dintre compresia mamelonului si areole si presiunea negativa creata prin supt (dar si modificarile hormonale precizate) transporta laptele direct la el; laptele curge de-a lungul canalelor galactofore, chiar sub areola.

In primele zile de alaptare, se poate sa resimtiti un fel de crampe uterine cand alaptati, ceea ce inseamna ca oxitocina ajuta si uterul sa revina la marimea anterioara sarcinii (in timpul nasterii a ajutat la contractii). Va puteti simti calme, satisfacute si voioase cand alaptati, dar si adormite si insetate, ceea ce insemana ca bebelusul stimuleaza sanul corespunzator.

Pe masura ce fluxul de lapte creste, contractiile alveolelor pot crea o senzatie de furnicatura, intepatura sau arsura in sani. Laptele poate tasni sau stropi in timpul alaptarii, fiind de ajutor incrucisarea bratelor in fata sanilor si aplicarea de presiune cu delicatete. Cu cat copilul suge mai mult, cu atat mai mult lapte va produce corpul. Prolactina stimuleaza corpul sa produca si mai mult lapte pentru ca bebelusul sa aiba asigurata urmatoarea masa. Dupa alaptare, odata cu trecerea orelor, nivelele acestui hormon scad din nou, revenind la normal cand copilul sa hraneste.

Doamna doctor Marta Muresan Medic Primar Pediatru, primul consultant de lactatie international din tara, coordonatorul pentru Romania al acestui examen, vicepresedinteProMAMA Center www.promama.ro ne ofera urmatoarele informatii cu privire la rolul bebelusului in stimularea lactatiei:

“Secretul unei alaptari cu succes este alaptarea la „cererea” copilului sau golirea ritmica a sanului daca copilul nu suge. Cu cat suge copilul mai des si goleste mai bine sanul, cu atat se produce mai mult lapte .Dar copilul trebuie sa suga eficient, adica sa si transfere lapte nu numai sa stea la san. Pentru acest lucru copilul trebuie sa prinda corect sanul, sa nu o doara pe mama mamelonul pentru ca daca prinde doar mamelonul (doare) de acolo nu primeste lapte, mamelonul trebuie sa ajunga adanc in gura copilului, sa ia si o parte din areola de jos, ca sa-i vina laptele. Mama trebuie sa se aseze confortabil, cu spatele si bratul pe care tine copilul, bine sprijinit, copilul intors cu tot corpul catre mama, cu capul, umerii si soldul intr-o linie (soldul flectat), corpul copilului sa atinga corpul mamei pe o suprafata cat mai mare (piept la piept, burta pe burta), fara spatiu intre mama si copil. Copilul sa fie sustinut de dupa ceafa (dupa urechi, nu dupa cap, pentru ca atunci isi ridica limba) si dupa umeri. 

Capul copilului sa fie la un nivel cu sanul, mamelonul vis-a-vis de narile copilului, copilul se aduce la san, nu sanul la copil; se directioneaza ferm barbia copilului sub areola, buza inferioara a copilului sub mamelon, mama sa-i atinga usor buza superioara sau filtrul copilului cu sanul, pana isi deschide larg gura si capul il deflecteaza usor. Astfel copilul poate sa prinda cat mai mult din areola; buza inferioara sa fie rasfranta, limba scoasa peste gingia inferioara inconjoara sanul; unghiul dintre buze e intre 130° – 160°, barbia atinge sanul; Suge incet si profund, cu pauze lungi; barbia coboara adanc (daca coboara numai un pic, mesteca mamelonul); se aude cum inghite in ritm regulat; suptul nu este zgomotos (tupait); nu se infunda obrazul in timpul suptului. Sunt semnele unei prinderi corecte. Daca copilul prinde doar mamelonul, sta mult la san, adoarme si nu se poate lua de la san pentru ca plange. Mereu ii e foame. Si daca la inceput mama are lapte, copilul sugand putin, negolind sanul, cu timpul lactatia scade.” 

Ce se intampla in timp cu laptele?

In primul rand, trebuie sa stiti ca laptele de san se va modifica pentru a suplini necesitatile copilului in crestere. Gradual, raspunsul prolactinei la hranirea bebelusului se reduce si revin menstruatiile. Retineti ca puteti incepe sa ovulati din nou chiar daca alaptati exclusiv. Veti avea in continuare suficient lapte, insa productia sa nu va mai depinde de prolactina, ci de stimularea prin supt.

Laptele de san contine o proteina denumita inhibitor al lactatiei care transmite fiecarui san cat de mult lapte sa produca. Daca bebelusul goleste un san des, nivelele acestei proteine vor fi reduse. Ea actioneaza de fapt ca semnal pentru sani sa creeze mai mult lapte. Daca laptele nu este indepartat des, probabil din cauza inceperii diversificarii, inhibitorul lactatiei se acumuleaza si productia de lapte incetineste. Deoarece aceasta proteina actioneaza separat in fiecare san, puteti reduce productia de lapte intr-un singur san si continua alaptarea cu celalalt. Este si motivul pentru can un san poate produce suficient lapte pentru a hrani complet un bebelus, asa ca in cazul gemenilor pot fi hraniti la cate un san.

Ce influenteaza negativ productia laptelui?

• saritul peste alaptare- pana la varsta de 4-6 saptamani nou-nascutul trebuie alaptat chiar la 2 ore, apoi pot fi excluse unele mese din timpul noptii, iar copilul va dormi 7 ore. Daca in timpul zilei doarme mai mult de 4 ore, bebelusul trebuie alaptat. Si o pozitie incorecta a suptului sau un supt insuficient reprezinta o influenta negativa
• aport insuficient de lichide- corpul are nevoie de multe lichide pentru a produce lapte si a va mentine sanatatea in urma nasterii. Sunt indicate bauturi sanatoase precum lapte si suc natural, evitandu-le pe cele cofeinizate sau carbogazoase
• dieta- o mama care alapteaza are nevoie de aproximativ acelasi numar de calorii ca si o gravida. Dietele sau reducerea caloriilor conduc la un efect opus celui dorit, putand afecta rezerva de lapte si cauzand o stare de oboseala
• stres/oboseala si griji (dar si furie, irtitare, teama, jena, resentimente si chiar comentarii negative ale cunoscutilor)-ingrijoararea cu privire la cantitatea de lapte poate dauna. Este indicat sa fiti relaxate si sa va ganditi la aspectele pozitivie ale maternitatii, pastrandu-va increderea in alaptare.
• dureri in sani sau uter, angorjarea sanilor din primele zile

Surse:

www.parents.com; www.babycenter.com/; /www.drugs.com/; www.babycentre.co.uk/; www.babies.sutterhealth.org