„Am prea mult lapte. Nu ma dor sanii, nu am niciun disconfort. Doar ca imi tasneste laptele si bebe nu poate suge toata cantitatea. Ce ma fac?”, se intreaba adesea mamele care sufere de hiperlactatie. Adica sanii produc mai mult lapte decat necesitatile bebelusului. Cand devine lactatia abundenta o problema si cum poate fi combatuta, aflam in cele ce urmeaza.

Hiperlactatia sau refluxul de ejectie hiperactiv se instaleaza atunci cand mama are, la nivelul sanilor, mai multe alveole (glande) care produc lapte decat normalul. Adica, peste 300.000 de alveole. Dereglarile hormonale, tratamentul medicamentos ori mulsul excesiv pot fi alte cauze ale abundentei de lapte, considera medicii.

Copiii ale caror mame au prea mult lapte vor fi adesea agitati, plang si refuza sanul, au colici si senzatia de balonare. Scaunele vor fi verzi si apoase, bebelusul fiind iritat la fundulet. Fluxul si debitul prea mare de lapte devin o problema cand copilul nu poate sa inghita cu repeziciune asemenea cantitate si risca sa refuze sanul sau – si mai grav – sa se inece cu laptele in exces. Iar din cauza sanilor prea plini, mama se poate confrunta cu blocarea canalelor galactofore, mastita sau angorjarea sanilor. De fapt, aceastea sunt si semnalele care te avertizeaza ca mama are prea mult lapte!

Ce face o mama care are prea mult lapte?

In primul rand, se informeaza. O mama educata in ceea ce priveste alaptarea, va detine toate informatiile necesare pentru o hranire a bebelusului eficienta si fara complicatii.

Apoi, este esential ca mama trebuie sa continue sa alapteze. In caz contrar, canalele galactofore se infunda si impiedica scurgerea laptelui, producand congestionarea (angorjarea) sanilor. Daca, din diverse motive, copilul nu suge sau suge ineficient, mama trebuie sa colecteze laptele. Special concepute pentru femei cu nevoi speciale, pompele de san Spectra asigura o colectare eficienta si reconfortanta.

In al treilea rand, mama trebuie sa foloseasca o pompa de san a pentru a se mulge inainte de a pune copilul la san. Dar doar atat cat sa reduca din presiune. Orice mama trebuie sa stie ca daca se mulge prea mult risca sa stimuleze si mai tare lactatia. Iar daca bebelusul nu goleste sanul, trebuie sa stoarca sanul complet astfel incat sa evite aparitia mastitei. Mastita se instaleaza ca urmare a angorjarii sanilor sau a astuparii canalelor mamare, care produc inflamarea tesutului. Iar mastita netratata provoaca abcesul sanului, mai ales daca alaptatul este intrerupt brusc. Inca o data, se dovedeste importanta continuarii alaptarii.

De asemenea, mama trebuie sa alapteze bebelusul la cerere. Astfel, cantitatea de lapte este reglata de solicitarea sugarului. La fel de importanta este si pozitia de alaptare. Mama trebuie sa aseze copilul la san astfel incat sugarul sa nu fie incomodat de fluxul abundent de lapte. Cea mai confortabila pozitie in acest sens este ca mama sa se culce pe spate si sa puna copilul deasupra, cu sanul sub nivelul gurii copilului. Daca debitul este mai mare intr-un san, mama va incepe alaptarea cu celalalt si va avea grija ca sugarul sa eructeze des. Totodata, specialistii recomanda ca mama sa alapteze dintr-un singur san la o masa. Nu-i oferi celalalt san decat daca vrea cu adevarat. Cel mai probabil, s-a saturat dintr-unul singur.

O alta solutie care ar putea ajuta este sa reduci numarul si durata sedintelor de alaptare, dand astfel senzatia organismului ca te pregatesti de intarcare, iar el va reduce productia de lapte. Totodata, consumarea cu moderatie a lichidelor va inceta sa favorizeze productia lactata.

Daca nimic din toate astea nu ajuta, atunci ar fi oportuna consultarea unui specialist in alaptare si a medicului curant. Sunt singuri in masura sa aplice un tratament personalizat in functie de specificul situatiei.

Surse:

www.babycenter.com

www.babycentre.co.uk

www.breastfeedingbasics.com