Dermatită atopică este o afecțiune tot mai des întâlnită la copii caracterizată printr-o iritație specifică. Se pare că predispoziția de a o manifesta apare pe cale ereditară, prin urmare în familiile unde exista mai multe cazuri sunt șanse să apară și la copii. Iată ce factori o declanșeaza, ce simptome o caracterizează și ce tratament necesită chiar aici.

 

Dermatită atopică reprezintă o afecțiune cronică la nivelul pielii care conferă senzația de mâncărime și apare la un procent de aproximativ 20% din copii. Debutează de obicei în primii 5 ani de viata, cel mai probabil în decursul primelor 6 luni (65% din bebeluși dezvoltă simptome în primul an, iar 90% înainte de vârsta de 5 ani) și persistă până în adolescența sau chiar până la maturitate. Există perioade de timp în care pielea pare ușor afectată sau chiar normală care alternează cu perioade de afectare moderată până la gravă.

dermamtita atopica

 

 

 

 

Simptome

Dermatită atopică la bebeluși apare în locuri extrem de vizibile, inclusiv pe obraji, în spatele urechilor și pe scalp, iar dacă nu este tratata se răspândește până la coate, în spatele genunchilor și chiar în zona scutecului (localizarea crustelor se modifică odată cu vârsta) și se durifică ca aspect (lichenificare). Tinde să fie des confundată cu crustele de lapte, o alta afecțiune a pielii specifică copilariei. Se poate prezenta diferit de la un copil la altul, dar în general presupune porțiuni de piele descuamată, care se înroșește și usucă sau în care iritația supurează.

Cauze

Dermatită atopică tinde sa fie mai frecventă în familiile cu un istoric în acest sens, febra fânului și astm (triada atopică). Copiii cu dermatită prezintă șanse mai mari să dezvolte alergii sau astm, dar nu sunt interdependente. Cei mai des întâlniți factori declanșatori sunt: umezeala (lapte, salivă sau transpirație), praf, materiale iritante (haine din lână, polyester), animale, fum de țigară, acarieni, covoare, caldură și transpirație, diverși alergeni (lapte de vacă, alune, ouă, anumite fructe) detergenți și săpunuri și chiar și stres. Acesti factori presupun faptul că se agravează manifestarile cutanate când pielea este foarte uscată sau infectată; de asemenea, iarna tinde să se înrăutățească când aerul este uscat și se ameliorează vara când este mai umed. La bebeluși și saliva pe care o secretă din abundență poate contribui la iritație suplimentară.

iStock_000006806970_Medium

Din pacate, nu există un remediu pentru dermatită atopică, dupa cum am menționat, în decursul timpului manifestările se ameliorează. Este important însă ca afecțiunea poate fi controlată, ceea ce presupune atât gestionarea uscăciunii, cât și a inflamației pielii. O igienă corespunzătoare de îmbăiere este utilă în acest sens pentru uscăciunea pielii, iar medicamentele antiinflamatorii, precum steroizii topici sau inhibitorii topici de calcineurină se adreseaza inflamației. Uneori sunt necesari agenți antiinflamatorii cu administrare orală pentru cazurile cele mai grave. Din punctul de vedere al produselor hidratante, cele care conțin ceramide constituie cea mai potrivită opțiune, fiind disponibile și în lipsa unei rețete medicale; la fel de potrivite sunt și cremele fără parfum sau unguentele precum vaselina care, utilizate de mai multe ori pe zi, vor ajuta pielea bebelușului să rețină umiditatea naturală (trebuie aplicate imediat după baie). O baie călduță ajută de asemenea la hidratarea și răcorirea pielii și poate reduce senzația de mâncărime; dacă senzația este persistentă, medicul poate recomanda antihistaminice. Există și varianta de tratament topic cu steroizi ce presupune aplicarea de creme sau unguente cu hidrocortizon care ajută la ameliorarea inroșirii și inflamației pielii când sunt folosite direct pe piele (nu trebuie utilizate mai multe zile la rând deoarece pot cauza subțierea pielii și alte efecte adverse). în cazuri grave, aceste tratamente pot fi complementate cu terapie ultravioleta, antibiotice pentur iritațiile care se infectează.

Trebuie subliniat faptul că odată ce observați la bebeluș un episod de acutizare, trebuie intervenit cât mai repede posibil deoarece în caz contrar cel mic se va scărpina și va agrava suplimentar afecțiunea, făcând-o vulnerabilă la alți iritanți și la uscăciune.

Iată și alte sfaturi de care este bine sa țineti cont în planul de tratament:

-păstrați unghiile bebelușului scurte pentru a împiedica scărpinarea și acoperiti-i mâinile cu mănuși din bumbac sau cu șosete în timp ce doarme

– asigurați-vă că cel mic stă înt-un mediu răcoros și lipsit de umiditate pentru a preveni acutizările. Astfel, îmbracați copilul în haine ușoare și folosiți pături subțiri și curățati constant excesul de salivă.

– băile trebuie să fie călduțe și scurte, fără a depăși 10 minute, pentru ca pielea bebelușului să își păstreze hidratarea. Folosiți produse de îmbăiere fără parfum și nu folosiți spuma de baie sau sare de baie, și nici bureți abrazivi, lufele etc. Sunt recomandate băi zilnice și nu dușuri

– utilizați la spălarea hainelor detergent pentru piele sensibilă

– evitați îmbrăcămintea cu etichete și materialele care se freacă de piele când îmbrăcați copilul

– aplicați un produs hidratant delicat când pielea bebelușului este încă umedă după baie și reaplicați (cel putin o dată) ulterior. În acest mod puteți întări protecția pielii împotriva factorilor iritanți.

În final, este bine să cunoașteți îndeaproape factorii declanșatori în cazul copilului și să îi evitati pe cât de mult posibil. Tratați zonele cu acutizare imediat cum le observați pentru a preveni agravarea iritației.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog introdu o adresă email validă.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Meniu